„Dumnezeu poate toate câte vrea… dar nu vrea toate câte poate”


1795676_620136104730458_566959464_n

„Dumnezeu poate toate câte vrea”. Prin aceste cuvinte se arată Atotputernicia lui Dumnezeu. Unul dintre atributele pe care noi I le dăm lui Dumnezeu, observând manifestarea Sa în lumea înconjurătoare, este Atotputenicia.

El a vrut să facă cerul şi pământul din nimic, şi le-a făcut; a vrut să facă luminătorii pământului: soarele, pentru a avea pământul lumină şi căldură, şi a numit lumina zi, iar noaptea să lumineze luna şi stelele cerului, le-a făcut; a vrut să îmbrace pământul cu iarbă, cu pomi de tot felul, şi a făcut; a vrut să populeze pământul, apele şi văzduhul cu: animale, târâtoare, peşti şi păsări, le-a făcut. Numai a zis şi toate s-au făcut. A vrut să-l facă pe om, o fiinţă superioară faţă de tot ceea ce a creat pe pământ, care să stăpânească pământul şi de la care să primească ascultare, slavă şi laudă, înzestrându-l cu Chipul şi Asemănarea Sa, l-a făcut. Pe toate le-a putut face prin Atotputernicia Sa.

De la Creaţie şi până la Judecata Universală are grijă permanentă de tot şi Se îngrijeşte de întreaga Sa Creaţie pe care o proniează şi o guvernează. Prin Atotputernicia Sa, dă tot ce trebuie pentru existenţa creaţiei, ca să-şi îndeplinească scopul pentru care a fost creată. O păzeşte şi o ocroteşte de toate puterile răului şi o ajută să se mântuiască.

Cel mai înalt moment al Atotputernicie Sale va fi când vor învia morţii, când va face Judecata întregului Univers şi când va face „Ceruri noi şi un pământ nou unde locuieşte dreptatea”(II Petru 3,13).
Deci, poate toate câte vrea.

„Dar nu vrea câte poate”. Dumnezeu ar putea să distrugă lumea, s-o ducă înapoi în nimic, dar nu vrea acest lucru. Chiar şi atunci când a lovit pământul cu potop de ape multe, încât a înecat tot pământul sub ape, prin iubirea creaţiei Sale, a rânduit şi salvarea ei prin Noe. Pentru că iubeşte lucrul mâinilor Sale, aşa cum iubeşte ceasornicarul ceasul pe care l-a făcut.

Atributul de Atotputernicie a lui Dumnezeu se leagă de un alt atribut Iubirea, şi toate se leagă de Voinţă. Adică puterea Sa Dumnezeiască este pe măsura voinţei Sale şi invers.

La Dumnezeu voinţa este egală cu puterea. Pe când la om este discordanţă dintre voinţă şi putere: voinţa este mare şi puterea mică. Omul ar vrea să distrugă pământul dar nu poate. Ar vrea să facă multe rele dar nu-l ţin puterile. Pentru că a căzut omul din perfecţiunea în care a fost creat, i-a micşorat Dumnezeu puterile „cu puţin faţă de îngeri”[5]. Omul este înclinat mai mult spre rău, de a face răul, pentru că a rămas ispitit de rău. Pe măsură ce se apropie de Dumnezeu, omul se îndumnezeişte, primeşte de la Dumnezeu puteri pe care le numim daruri.

_______________
[5].- Psalmul 8,5.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s